Un tata rau. Cum mi-am salvat copilul de un parinte toxic


Ce poate fi mai greu si mai dureros decat sa fii nevoit sa lupti pentru a-ti salva copilul de propriul parinte? Cum sa iesi din cercul vicios in care parca toti cei implicati (asistenta sociala, justitia, consilierii parentali, psihologii sau dascalii) te-au inchis, din complicitate, nepasare sau considerente financiare? Cum iti aperi copilul, dar si pe tine, de un tata abuziv si alienant, dar si de un sistem care nu pune interesele minorului mai presus de orice altceva? Cum sa gestionezi relatia cu un fost partener de viata care - din orgoliu sau din cauza unor probleme emotionale mai vechi - nu poate pur si simplu sa vada ca isi distruge propriul copil - atunci cand nu o face de-a dreptul intentionat?

 

Vei gasi in cartea de fata o continuare a povestii lui Caroline Brehat dupa divortul de un manipulator pervers narcisic, o poveste inspirationala, a unei lupte intinse pe mai multi ani, care ar trebui sa schimbe mentalitati, modul in care se judeca procesele de custodie, dar si implicarea sistemului educational si de protectie sociala, astfel incat binele copilului sa primeze intotdeauna, iar efectele pe termen lung asupra starii sale psihice si, uneori, chiar si fizice sa nu fie devastatoare.

 

O poveste ce le poate da speranta tuturor mamelor sau tatilor care ar face orice pentru binele copilului lor, fiindca toate fiintele umane au, mai presus de toate, dreptul la demnitate.

Caroline Brehat a publicat in anul 2010 cartea Am iubit un manipulator, tradusa ulterior in opt limbi, in care isi descrie experientele dureroase si lupta pe care a dus-o pentru a scapa dintr-o relatie distructiva si a-si apara fiica maltratata de tatal si de bunica paterna. In prezent locuieste in Franta, fiind traducator pentru ONU si expert judiciar la Curtea de Apel din Rennes, militand sustinut pentru protejarea victimelor violentei domestice.


Fragment din cartea":

"M-am intrebat deseori ce voia Gwendolyn sa spuna prin Bad Dad. Un tata rau? Sau un tata rauvoitor? Un tata rau este un parinte care nu se comporta ca un tata, nu-si asuma sarcina paterna. Iresponsabil, imatur, indisponibil. Neglijent. Care nu schimba scutecele bebelusului, nu se preocupa de nevoile progeniturii sale, nu-i dedica suficient timp, nu da banii de pensie alimentara. Un fenomen social destul de banal, aproape simpatic, mai ales in Statele Unite, unde aceasta trasatura masculina este exprimata, de obicei, prin "Boys will be boys" ("Sa lasam baietii sa fie baieti") si, prin extensie, "Dads will be dads." Putem trece peste un tata rau. Putem chiar ajunge adulti fericiti. Dar ce spunem despre Genitrix, Folcoche, Medeea timpurilor noastre, care bantuie literatura si cinematografia clasica? Sa fii o mama rea este o sentinta fara drept de apel, infricosatoare, care desemneaza o mama deloc materna, care nu tine cont de nevoile celui mic, impotriva firii, antiteza fantanii de blandete si iubire atat de apreciata de societatea noastra. O mama atat de tulburata incat isi poate innebuni copilul. O mama alienanta. Eu voi fi curand acest tip de mama. Julian m-ar acuza ca sunt varianta moderna a acelei mame, o mama atat de plina de ura ca este in stare sa o inculce si in copilul ei, fara sa se gandeasca la suferinta pe care i-o provoaca.

Acest "Baddad" al lui Gwendolyn era perechea masculina a acelei figuri materne: tatal care te omoara incet, care denatureaza si desfigureaza. Chronos al timpurilor moderne. O fiinta nedemna de ideea ca societatea este construita de pater familias, aceasta figura de neatins, aproape zeificata. O fiinta careia, Gwendolyn intelesese asta instinctiv, trebuia sa-i contii toxicitatea in pachete sigilate cu grija. Tatal lui Gwendolyn avea totusi ceva in plus, apartinea unei fratii a tatilor moderni de un tip nou: nu suporta sa nu fie unicul obiect al iubirii, al fascinatiei lui Gwendolyn si visa sa ma desparta de ea pentru a-mi lua locul. Cred sincer ca Julian se visa in rolul de mama. Confruntat cu respingerea totala din partea lui Gwendolyn, inrautatita de fobia manifestata in privinta lui, nu ezita sa afirme in fata judecatorilor, expertilor, ca eu eram cea care-i fabricase aceasta frica pentru a-l separa de fiica lui. Tinea neaparat sa o convinga de asta chiar si pe Gwendolyn. El era deci parintele alienant. Acuzatiile lui imi pareau total absurde, dar nu a durat mult sa realizez ca erau luate foarte in serios de justitia americana, convinsa de existenta unei hoarde de mame vicioase si atotputernice care "programau" copilul pentru a-si uri tatal."



An aparitie: 2021
Autor: Caroline Brehat
Categoria: Memorii Jurnal
Colectie: Perversii narcisici
Editie: Necartonata
Editura: PHILOBIA
Format: 200 x 130 x 13 mm
Nr. pagini: 208
Traducator: Catalin Leuca